Cei nouă care au pus bazele speranţei săteşti în paralela români-saşi

Totul a pornit ca o colaborare non-profit, în anul 2007, concepută ideatic de producătorul specialist în televiziune, Günter Czernetzky, colaborator al Facultăţii de Jurnalistică din Sibiu, producător a numeroase documentare.

În 2007 a realizat un Dvd cu titlul Lichtblicke & Schlagschatten, ce însumează 15 miniportrete a satelor săşesti din jurul Braşovului, ţara Bârsei, cu suportul material din partea comunităţilor („HOG”) de saşi emigranţi din această zonă. În anul 2008 a produs un alt Dvd despre Zona Bistriţei, cu 33 de miniportrete ale satelor în care au locuit saşii până în anul 1944. În 2009 s-a decis să unească forţele studenţilor şi ale masteranzilor de la Jurnalistica din Sibiu, pentru a aduce în vizorul nostru un nou produs media, disponibil în două variante, română şi germană, de data aceasta cu o temă inedită, mai mult sau mai puţin gândită în paralel cu criza economică ce pare că nu se mai sfârşeste: „Un sâmbure de speranţă”. Însă producătorul Günter Czernetzky nu se opreşte aici, fiind interesat de o colaborare de lungă durată, până în anul 2015, „cu facultăţile universitare în care se practică educaţia mediilor”.

Roadele „speranţei”

În cea de-a treia săptămână a anului 2010, a avut loc şi prezentarea muncii de-o vară a studenţilor şi masteranzilor de la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu, în incinta acesteia, prezentarea bucurându-se şi de prezenţa Prof. Univ. Dr. Ion Dur, decan al Facultăţii de Jurnalistică din Sibiu, cât şi a celor implicaţi în mod direct: asistent producţie – Prep Univ. Aniela Corlăteanu şi coordonator proiect – Conf. Univ. Dr. Ioana Narcisa Creţu. Proiectul a fost finanţat pe baza de comenzi subscrise, cu o co-finanţare din partea firmei Rubicon Film/Video/Dvd din Munchen, iar cursurile teoretice care au stat la baza finalizării proiectului cu Facultatea de Jurnalistică fiind finanţate din bugetul universitar.

Tema a fost destul de confuză pentru unii dintre realizatorii de miniportrete, de această dată centrate fiind satele din jurul Sibiului, „gura de rai a Transilvaniei”, cum o numeşte producătorul Czernetzky. Cerinţa supremă a fost „naturaleţe”, astfel încât nimic nu a putut fi regizat înainte, totul având la bază un brainstorming asupra listei de sate din mărginimile Sibiului. Satele alese şi prezentate în final au fost: Avrig, Cisnădioara, Cristian, Guşteriţa, Şelimbăr, Slimnic, Hamba, Vurpăr şi Nou. Captate în scurtele filme au fost nu numai momente din viaţa oamenilor de la sate, tradiţii sau obiceiuri zilnice precum: cina în familie, coacerea pâinii în cuptoarele tipic săseşti, mulsul vacilor, mersul pe deal cu coasa, dar şi activităţi spontane ale copiilor de la şcoala germană din Şelimbăr, momente inedite ale concursului anual de MottoCross ce are loc în Guşteriţa şi şcoala de după amiază, proiect conceput în comuna Nou, pentru educarea copiilor ce nu au posibilăţi în familie.

Video jurnaliştii care s-au implicat voluntar au pornit cu şanse inegale, ţinând cont de faptul că au concurat cu masteranzi sau studenţii din anii mai mari, însă produsele media rezultate, au fost echivalate la final cu aplauze şi zâmbete egale. Realizatorii Adriana Glodariu, Maria Minchevici, Martiana Rus, Eliada Dumitru, Narcis Neagu, Cristina Jurcan, Corina Marcu, Alexandra Marcu şi Angela Zaporojan au primit laudele pentru munca depusă, bucurându-se şi de atenţia televiziunii din Sibiu.

Sâmbure de speranţă, sau pur şi simplu viitorul trecutului, o viziune în spaţiu a ceea ce a însemnat, înseamnă sau vor însemna tradiţiile şi legăturile dintre românii şi saşii ce au locuit sau încă locuiesc pe teritoriul actualei Românii; un sâmbure de speranţă sau un impuls oferit creaţiei, părerile sunt împărţite, însă un lucru e cert, începutul a fost lent dar sigur cu repercusiuni în viitorul studenţilor, a masteranzilor şi a comunităţilor reprezentate în cele nouă miniportrete.

credite foto: Adriana Glodariu